Copiii sint firile lumii. O, ce-ar fi de n-ar fi copiii ? In ochii lor e vesnicie, Ca ingerii stiu dinsii vorbi.
In cintecul lor este uitarea Ce suna a aur si-argint - Micuta lor gura e sfinta Si lacramile lor nu mint.
Copiii sint visele noastre Ce pina la viata-au crescut. Sint solii zarilor albastre Pe care nu le-am cunoscut.
Copiii sint mici in furtuna Ce ahtiaza idupa pace. - Si, o, taca intreaga lume Cind micul adoarme si tace !.,
Lasati copiii sa fie copii, Lasati copiii sa stie zimbi. Lasati copiii sa poata fugi, Lasati copiii sa fie copii.
Lasati copiii sa creasca rizind, Sa nu aiba durere ce-apasa pe gind. Stralucindu-le ochii de bucurii, Caci numai odat' sint dinsii copii !
Noaptea tirziu un strein a batut la poarta A cautat tineretea mea moarta, Si negasind-o mi-a sarutat copilul pe gura. Si de-atunci fiul meu cunoaste spaima si ura.
|