Durerile pe cine-l iubesc
Nu-l mai iarta niciodata.
Durerile sint iadul pamintesc
Si te pazesc ca dragostea de tata.
Durerile, ori mici ori mari,
Dar oricum sint iti fura florile din fata ;
Si-^i bratele ca fierul si ca fierul tari,
Iti dormi somnul noptii si de dimineata.
De ce ? Te-ntrebi cind suferinta te robeste, De ce ? Cu zbucium si cu lacrami tu platesti.
De ce nevinovata-ti inima se chinuieste,
Pentru al cui pacat zalog tu esti ?
De ce tu tot ce ai frumos in tine,
Vis, cintec, si iubire-n nopti de plins dispar
Si simti ca o mireasa alba- seara vine,
Si te va duce cu al beznei negru car.
|