Era asa de frumos copacul in gradina, Pe ramuri pasari rosii, verzi si-albastre. A ceriului rugina Cadea pe batrine porti - Pe carari se plimbau suflete sihastre Si albine intepau fluturii morti
Statuia de piatra a unui zeu furios O-mbratisa un tinar necunoscut. O veverita in virful unui brad cauta scut Si privea la un cine alb curios.
Lebada taie linii de zare in apa,
Si nespus de trist un fluier in vale rasuna
Gradinarul hauleste si sapa, tot sapa,
Sa aiba unde sa doarma la noapte obosita luna.
|