Te-am visat azi noapte, mama mea moarta. Ai stat ca o umbra de aur la a cerului poarta. Nu aveai fiinta, numai sufletul tau era lumina. Si erai usoara ca o soapta ce intristeaza struna
de mandolina. Te chemam : vino ca mama, ca brate, ca singe,
ca gura, Vino, ca mama ce n-ai baut din paharul cu ura, Vino, si-mi mingiie parul si-mi spune poveste,
Vino, si-mi spune ca moarte si cimitir nu este
Te-am visat azi noapte, mama mea buna, Tu care traiesti poate cu celelalte mame in luna,
Voi, albe femei, voi blinde, ce aruncati din cer zare,
Din bunatatea voastra mare. Tu, care traiesti poate departe in stele, Te-am visat cu stingace visurile mele. - Si dimineata, cind m-a trezit durerea de-a te
sti pierduta pe veci, Mi-a trecut amintirea-ti fierbinte ca un cintec
pe ulitele reci.
|