|
|
|
De mai multe ori se face ziua
in aceeasi dimineata pentru mine!
Si de fiecare data incredibil
eu si traiesc ziua
cu toate ale ei pana la capat!
tot canta cocosul - si tace
incat sa-l vad in care dintre ipostaze
ii sade cel mai bine-n
scorusul din curte!
Si starile-i grave insesi mijirile de ziua
se contopesc intr-una singura -
atat de preafrumos ii sade!
Altfel nici n-ar fi posibil odata si-odata
sa-i beau pana si roua din cofe
inca nedesprinse de trunchiuri!
Roua aceea sagetata
doar de pintenii lui
cat sa-ntelegeti poemul acesta!
E si pricina ca sunt actorul
unei scene imaginare
sa joc numai de unul rolurile dramei!
Sa-l vezi pe ghiavol in furii
admonestandu-si coada-n oglinda
ca-l si linseaza napraznic
cocosul -
da ghes din pinteni
revarsarilor de ziua!
Dar cati stiu oare ca necrutatoarea lance
e chiar cantu-i de cand lumea?
Cati si temerea de-aplauzele reci
la al mainelui prea elevat auditoriu?
Ce poate-n cantul cocosului -
fie dintr-un moft evolutiv la moda
fie din nestiinta
despre curti cu scorusi -
de fel nu va mai crede!
|
|
Pune poezia Auditoriul cocosului pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|