Primavara de Virgil Gheorghiu E primavara iarasi si pasarile cinta Ascunse printre frunza ciresilor albiti, Un cintec de-amintire, iubirea noastra sfinta
Manusile de foc ale zeului
mi se potrivesc de minune si mie!
Poate si de-aceea uimitor chitite
imi sunt lasate in grija
in cufarul acesta de lemn!
Se pare ca sunt ele pentru un fel de proba
la ce-ar fi in stare un poet la manie
zic parca in cor la prima vedere unii
ori chiar triumfatoare poezia
despica firul in patru altii -
adastand toti inmarmuriti
cu ochii tinta
la cufarul de lemn!
Pana ce surprinzator de undeva
o voce aparent neutra
bulverseaza de-a dreptul
rationamentul tuturor -
ma tot indeamna sa las cufarul sa arda!
Dar cum as putea oare sa stiu
ca manusile de foc ale zeului
s-ar multumi invincibile
numai cu atat?
Noroc ca zeul
e cel cu picioarele pe pamant -
se cutremura de cele omise-n poem
si nu de contrariile lor!
Pune poezia Cufarul de lemn pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.