|
|
|
Ma strecurasem
in prea complicatiile oului plin
sa vad numai de unul singur
exact ce restul lumii nu vede!
Nimic mai circumspect in atata belsug embrionar
prin delimitarea de tot ce exista-n afara!
Si nici macar nu stiam
(doar ce ma abandonasem de mine insumi!)
nici unde e-n sus nici in jos
cum nici la deal nici la vale
sa ma stiu din pricina afectiva
cat mai complice cu oul!
Mai adorabila o moarte la ora exacta
decat periplul groaznic intr-un ou
cand nici macar nu banui
ce alternative la cale ti se pun
si nici ce-nseamna
acest asumat martiriu -
abandonul brusc de cel care esti
in carne si oase inca fiind!
Ca-ntr-un perpetuu mobile
eram cand centrul restrictiv al departelui
cand si fulgerator
nemarginimea aproapelui!
Dar tocmai in starea aceea
(cand si mijisem un punct cardinal!)
giram plinul razvratit al oului
ii revarsam straluminari de duh
ii si demitizam previziuni!
Si parca-alaturi dar totusi prin mine
se tragea la forja
efigia ceremoniei!
Era intaiul vis preluat de la cel
inca neivit in launtruri
altfel inutil - pentru cei adastand in afara
sa evadez in real!
|
|
Pune poezia Evadarea in real pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|