Canta la alaute batranele trestii
niste sulite-nfipte in pantecul astrelor
revarsat sa le fie
din aproape-n aproape
in tot cerul concertul!
Si iata le sustine
chiar orchestra de unde a lacului
unde ei orchestrantii
ca niste palpairi de flacari
se nasc sa sfarseasca
nu mai tarziu decat nasterea!
Lasa-ma sa te ating
batrana trestie
imparateaso!
Fie si numai simpla atingere
m-ar lecui prin melosul tau
de toate nimicniciile-mi comise
pe cand sangele meu
aidoma firului de izvor ivit in desert
ar poposi pana si-n fiintele
de mult apuse
sa-ti glorifice concertul!
Uimita e si pasarea aceea
departe-n slavi cu ochii doar pe tine
sa nu omiteti starile planetei!
Prin ruga ei nicicand
sa-ti fie orchestrarea de pe urma!
Si n-a aflat inca nimeni
batrana trestie imparateaso
ca ati putea voi trezi
pana si poetii
din dedesubtul carmuirii lumii!
Pune poezia Starile planetei pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.