Intr-un crepuscul violet. Pe tarmul unei mari vopsite Cu cel mai otravit albastru, Venisem sa privesc serbarea Culorilor nemaivazute, Spasmodiaca enervare A gamelor de violet, A gamelor ultramarine Si-a gamelor de roz discret. Era o seara vinovata De-o crima groaznica si rara, Era un ,aer patat de singe Ce se-nchega si ridea Amenintind o lume-ntreaga. Era o seara-nspaimintata, Si marea se misca nebuna, Izbind talazuri de cerneala De coltul stincilor spectrale, Era un vis visat in chinuri, Un vis nebun de criminal.
Si-n seara-aceea de cabala Mi-ai rasarit plingind, frumoasa Ca o poema de iubire, Ca o poema recitata
Intr-un parfum de trandafiri, Mi-ai aparut misterioasa in fata, nimfa vinovata Cu parul despletit, si alba, Si alba ca un vis bolnav, Si mi-ai cazut plingind in fata, Si nu ma cunosteai, si totusi Mi-ai povestit plingind pacatul in aiurare si-n soptiri, Mi^ai povestit ca o nebuna, Ca o actrita-n dilerare Pacatul unei nopti smintite
De dragoste si de uitare, Pacatul unei nopti de friguri, Pacatul unei nopti amare, Pacatul unei nopti albastre, Pacatul inca neiertat.
Povestea ta era o drama
Si cunoscuta si bizara.
Si o stiam pe dinafara
De mult, dar totusi te-ascultam ;
Se depanau atit de dulce
Melodioasele suspinuri,
Si sirul de cuvinte clare,
Si fraza ta tremuratoare
De pasiune si de chin,
Ca-n aer se oprise vintul
Si-n cer nu se stinsese pata
De singe, toti te ascultam.
Si-ai povestit o seara-ntreaga Povestea-aceea de pacate. Romantica si voluptoasa, Figura ta parea un vis; Si te-am luat incet de mina, Te-am ridicat ca pe-o bolnava, Te-am sters de lacrimele-uscate Si fermecat te-am sarutat.
Oh, carne, carne vinovata, Tu care rascolesti in suflet Si cauti dragostea, ti-o dau ; Ridica-te cu brate-ntinse, Cu gesturi albe de madona Si minte-ma si spune-mi versuri Din toata lumea de minciuni. Eu te voi crede, te voi crede, Ah, te voi crede, carne dulce, Amara carne, te voi crede, Caci te iubesc ca un nebun.
|