Pe pagina-nvechita a unei carti in care
Stau randurile-abstracte, egale si tacute,
Pe pagina ce-nchide profunda cugetare
De-un filosof cladita din vremile trecute,
Pe pagina, pe care lumina lampii vine
Si printre randuri trece lasand tot noapte-n randuri,
Dorm patru violete primite de la tine.
Ce-i zambetul de floare pe-un ocean de ganduri?
Dar s-a oprit citirea-mi de flori impiedicata
Se prabuseste gandul ca dintr-o alta sfera
Ma vad in lumea vie iar gura-mi insetata
Saruta buchetelul, pe pagina severa.
|