Ce vesel, cu dintii de sare ai apei in palma
la marginea marilor negre, baiatul -
in frigul amurgului tremurai trupului sau
si el incereind sa si-l apere fara sa stie
la marginea marii baiatul nascut sa triumfe
si tremurul trupului sau desprinzindu-se lenes de trup
un trup, inca unul, imagini de vechi cinema in deriva
o mie de trupuri, de pulsuri, de lungi tensiuni
plecind cu luminile-n larguri, o mie de vieti -
ce lume se poate cladi cind incepi sa-ntelegi
sfios arta vechiului tremur, ce lume !
|