Un imn viperei
ea nu poate fi plictisitoare
ea are sapte limbi, sapte dinti verzi
ea e rapida
un verde foc de pistol
in inima beznei.
Limba ei - o penita care scrie adanc.
Gratioasa e vipera, e insasi gratia
ea mangaie piatra cu un deget distrat de femeie.
O, burtile parfumate ale degetului pe care-l saruti.
Ea e moartea civila
cetatene
uite-o cum sta nemiscata
cu litera V desenata negru pe spate -
victoria cui?
Priveste parghiile si rotile ruginite ale verii care se urnesc greu, care uruie -vara e o masina de cusut vipere.
Si iata cum impinge cu limba
violent
limbile ceasului meu obosit.
Ce salatica de vipere poemul acesta prea sprinten.
Sapte zile am chiulit de la serviciu meu de secretar sapte zile am tot scris despre vipera apoi am varat-o in o suta de plicuri si vi le-am expediat cu amor.
in punga ei cu venin moartea zangane vesel ca un banut de aur.
Simpatie, vipero.
|