Cu zimbet de copil imbrațișez pamantul,
Ii stropesc țarana cu lacrimi calde, dulci,
Ii slavesc tacerea, Sfantul!
Și farmecul, in dans de fulgi.
Ma intorc spre tine, Mama, a tot ce e suflare!
Prind radacini de stanca nezdrobita, iți fauresc altare,
Pe drum neprihanit de iarba, eu ma intorc la tine,
Pe drum de ape dulci-sarate, eu iarași vin la tine.
Alerg prin campuri de culori,
De parca, am renascut,
Nu-mi pasa, daca trec prin spini sau flori,
La tine ma intorc, Pamant!
|