Statuia

Vezi toate poeziile poetului



Faptura ce nimic nu spera,
Eu port pe fruntea mea severa,
Sfidind intreaga vecinicia,
Ideea si melancolia
Artistului ce m-a creat,
In ochii mei, care viseaza
Un vis de marmora, planeaza
Eternitatea nemiscarii,
Bizara opera-a-ncercarii
Ramase-un vis neterminat.

Eterna, rece, nemiscata, imi pierd speranta ca vreodata in fin rubin de singe cald,
Vibrind de viata, sa imi scald
Albeata mea marmoreana.
Sarutul dac-ucide ades,
Cum a ramas n-am inteles
Splendidu-mi git nesarutat,
Si torsul meu nembratisat
De-o dragoste supraumana.

Vecia daca m-ar surprinde
Sub muschiul care se intinde,
Sau daca-n ploi dezagregata

Pe bronzul soclului culcata
Si forma imi va disparea,
Voi regreta ca n-am trait
Si gestul meu inmarmurit
Ca geniul care m-a creat
E mort, si-n van a asteptat
Un fin suris pe gura mea.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Statuia pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani