Mana mea ivita dintr-o vale
ochiul - un meteorit topit
cazut pe pamant in timpul genezei
(de aceea poate nici n-a prea sclipit)
s-au intalnit la intamplare constituind un trup
la usa caruia bat de la-nceput
daca n-as avea incuviintarea-i
daca albul zilei nu m-ar rastigni
pe potirul unor flori de lacrimi
tot mereu in el as poposi
in membrana calda de visare
in conturul carnivor adanc
tot mai cred in chinul ce-l adaposteste
care poate da luminii gand
ploua doamne in desaga noptii
frate sunt cu nemurirea ta
codri de materie framanta
raza de pamant din stea
ocoleste trupul si vioara
nu-ti sunt toate libere de zel
am venit ca sa ascund pacate
n-am venit ca sa ma plang de el.
Pune poezia Trup pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.