| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Istoria hieroglifica [1705] de Dimitrie Cantemir Eu m-am vechit, m-am veştedzit şi ca florile de brumă m-am ovilit, soarele m-au lovit, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
ar fi bine sa uiti
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Geo Dumitrescu
|
|||
| " Du-te acasa, prostule Nu-ti mai pierde noptile (Cintec lautaresc) | |||
|
|
|||
| Ar fi bine s-o uiti! ii spuneam inimii, uit-o, iti spun! ii strigam furios, aseaza lespezi inalte de liniste in urma ei, uit-o!, suflind incet, da zbor papadiei suave pierzind-o lin, inadins, peste garduri straine - Usor de zis! mi-a raspuns, nicicind n-a fost dat nimanui a uita focul in care piere arzind. - Uitati-o! le strig ochilor - pentru Dumnezeu, alungati-o din lacrima si din lumina, uitati-o, va spun! - Eram niste cratere stinse, mi-au spus, lumina nu mai gasea drumul spre noi. Ca niste afumate rani de glont, spre lume atinteam sticloase intrebari incremenite. Doar ea, buzele ei, aburind usor geamul subtire, uscat, lumini reaprinse in ferestrele reci. Doar ea - lumini fierbinti, in mijlocul carora tolanita, domneste. Nu-ncerca, n-ai cum s-o alungi, orb vei ramine - alunga-ti ochii, lumina, caci numai odata cu noi - va pleca si ea de la tine. - Uitati-o, uitati-o! le strig speriat miinilor, uitati-o, voi, ciudate vietati electrice, linistitele mele unelte: de-acum inainte, cuprindeti vazduhul in brate, haraziti mingiieri doar obrazului pufos al poamelor, al pruncilor, doar intinderii albe a hirtiei, si rotunjiti-va palmele in jurul marului si-al portocalei, de-acum inainte, cuprindeti de mijloc doar arborele din drum, tacut si statornic. - Uit-o si tu!, ii strig singelui, intoarce-te acasa, prostule, aduna-ti apele in matca lor veche si, cintind, lasa unda sa-ti joace in voie pe prundurile multicolore ale vietii - Zadarnic, zadarnic! imi spune, n-ai cum sa-ntorci, nu mai poti alege unda grabita a riului din vinatul val nestatornic al marii in care s-a pierdut fara urma - Uit-o! imi strig disperat mie insumi, fugi, goneste, scapara-ti pasii departe spre zare, incotro vezi cu ochii, fugi, nu te mai uita in urma, azvirle peste umar pieptenele: dese paduri inalte s-or asterne intre tine si ea; fugi, azvirle oglinda: lacul intins, cu nemarginirea-i de ape, va ineca amintirea ei Fug, alerg Zadarnic alerg, o, zadarnic: oglinda umeda a lacului cu ochii ei calzi, luminosi, ma priveste, iar soapta padurii adinci ma tot cheama cu glasul, cu vorbele ei, si toti arborii, arborii dragi, spre mine intind, o, arborii mereu spre mine intind bratele ei. |
|||
Pune poezia ar fi bine sa uiti pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |