Corabier in larguri de ocean, m-am avintat in patru vinturi pe o nava; purtam in ochi si-n piept credinta brava si navigam spre Marea de margean.
Corabier in larguri de tristeti, am explorat tacerile din mine - peste nadejdea mortii anodine, am numarat un veac de dimineti!
Si eu, pindind in zare neasteptat mister, si eu, duhnind a soare si a tabac de vers, plecai cu noaptea-n cap in Univers, eu singur - intre rime, adincuri si eter
Corabier spre tarmuri departate, purtam in piept si-n ochi credinta brava.. Cind ma pierdui de pe ciudata-ti nava, Columb, o, zeu al viselor ratate ?
|