De mult mi-era drag Ieremia.
Toata lumea spunea: ah, Ieremia!, oistea, Ieremia!, Toata lumea striga: ajunge, Ieremia! Dar mie mi-era drag, caci necontenit in mine crestea incredintarea ca asa aparuse in lume, datorita lui cea dintii caruta fara oiste, ca asa va fi sa apara in lume cea dintii ograda fara garduri
Ah, Ieremia! strigau, oistea, Ieremia! Dar neavind oiste, caruta dobindise motor si cirma si poate aripi Si neavind garduri, ograda se va largi pina-n necunoscutul zarilor
Of, stingaci si greoi era Ieremia,
dar tenace si indaratnic, cucerind,
milimetru cu milimetru,
centrul limpede al lucrurilor,
drumul sigur ce merge la tinta,
ce nu mai poate merge in veci altundeva
decit la tinta.
Bravo (ma gindeam) Ieremia! Ai muncit, ai perseverat! Face, ma gindeam, sa strici o oiste sau mai multe, un gard sau mai multe,
pentru a ajunge sa bagi de seama,
sa dovedesti
ca nu mai e nevoie de ele!
Si drag mi-era Ieremia de cite ori, in jur, oamenii imi dadea vesti despre viitor izbind in garduri vechi, citeodata frumoase si trainice, in numele nevoii de a schimba, de-a imbunatati, de a inlatura incapatinatele vechituri.
Chiar din aceasta pricina, uneori,
negru de suparare, furios,
ma apucam sa strig in gura mare:
voi, cei greoi, cei inceti, cei prea adevarati,
voi, cei increzatori
intr-o mai buna intrare a carutei,
incercati, incercati, staruiti,
nu va pierdeti cu firea
la strigate, la hohote, la ocarile
celor ce stau pe margine, ori in cerdac,
ticaloasa spita a molustelor grave,
a celor ce nu dau cu nimic in nimic,
pentru ca niciodata nu si-au luat
raspunderea de a mina o caruta,
de frica gardurilor vechi,
citeodata frumoase si trainice,
de frica indraznelii si-a innoirii
Iar voi, mai pustilor, norocosilor, cind plecati dimineata spre marginea lumii ca sa descoperiti culcusul soarelui, jucati-va "de-a Ieremia". Haideti, sariti intr-un picior, un, doi, trei,
si strigati, strigati cu totii in cor:
"Ah, Ieremia, iar oistea, iar gardul!
Si mai strigati:
nu-i nimic! Sa fii sanatos, Ieremia!,
mai incearca inca o data
si inca o data,
inca o data si inca o data,
draga Ieremia!
|