O, sora mea tristetea, iasomia -
neauzite gemete string
in vuiet de brazi
sub fermecata lunii paloare
Du-te! i-am spus, pleaca, suflete, mi-ai devenit strivitoare povara, lasa-ma singur, limpede, mineral, ori lasa-ma-n carne, pe brinci, marunt, pofticios, nesatul - toate-mi sint grele, adinci si amare, albe fisii de durere (O, Doamne, iubita si-a pierdut creionul dermatograf!)
Din ceasul meu, plin de rozatoare furnici, curge un fin rumegus alb, sonor, care-mi pudreaza fara-ncetare fruntea postuma O, as trai in dureri comparate, orgolios, scuturind peste mine zavoiul memoriei
O, sora mea tristetea, iasomia -
cutite de jale si vuiet de brazi
si vuiet de pasari amare, de tutun,
sub fermecata lunii paloare
(O, Doamne, sa nu uit, iubita
si-a pierdut creionul dermatograf!)
|