Caprele negre vazute cu jind
scapara in stinci pe spinari cu
umbrele cite unui olog.
Din toata lumea strinsi
urca spre virful muntelui de fum
dupa ce din brazi isi cioplesc
toiege ciudate, cu talpi.
Se odihnesc doar cind sint
prinsi in lat de uitatura prapastiilor.
Spre virful muntelui urca ologii
plutind pe bratele, pe gemetele
care provoaca mari avalanse
insa ei ramin neatinsi fiindca
par pina la genunchi infipti in pamint.
Nasc pe drum copii ologi si
urca mai indirjiti, mai indirjiti.
Urca spre virful muntelui, urca ologii
iar sus picioarele lor ii asteapta
ca sa-i coboare
pe partea cealalta a muntelui.
|