Toamna a tipat cu un trist accent,
Vazul cade neatent,
Vantul suna lemnaria,
Bate gol, in poloboace, butnaria.
Langa usa frunzele s-au strans,
De departe vin ecouri vechi de plans,
Bruma, toamna literara,
Pe drum prafaria se duce fugara.
Si-am stat singur suparat
In zavoiul decadent,
Si prin crengile-ncalcite mi-am notat
Versuri fara de talent.
|