Dumnezeilor, adunaturi de graiuri
Si porunci infricosate,
mi-ati dat steag,
lance si lumina,
voi, flamuri, voi absurde
nascociri desarte.
Mai aduceti un cer,
O ardoare ne-ntunecata
Si zari nepatrunse-n
Virgine coline.
Pentru toate acestea,
Pentru ceasul cel de pe urma
Iarasi va chem,
Moare in mine lumea,
Moare pentru totdeauna!
Pentru totdeauna
Voi fi singur
Purtat in lectica de aur
A gandului dus.
Peste totul ninge;
Lumina patineaza pe fata,
In ce grote mi-am ingropat anii,
Secunde in veci…