Ceas-rau

Blanda ea, ca faptul sarii,
Vara cand e cer senin,
Visator, cu un suspin,
Ea priveste-n latul zarii
Cum, din negrul departarii,
Vine-un nor, privind la nor
Nina canta ; cu mult dor
Nina canta,
Si-a ei gene tainic zvanta
Picurii din preajma lor.
Dar pe loc ea schimba glasul
Si sileste zambet plin
Caci aude pas vecin ;
Bate-n casa sase ceasul,
Cand s-opreste-n tinda pasul :
Langa fata tinerea,
Ma-sa vine ; langa ea
Ma-sa vine.
Si-o intreaba cu suspine :
Ce-i cu tine, draga mea ? !
Nu-i nimic ! raspunde fata,
Mama draga, nu-i nimic !
Pentru dragosti de voinic,
Gata-i sapa si lopata
Si facliile stau gata,
Caci o jale-ncetisor
Imi tot vine ; negru dor
Imi tot vine

Si gandesc cum c-ar fi bine,
Mama draga, eu sa mor !

Fata zice si zambeste,
Ma-sa greu a tresarit :
Vai de mine ! Ce-ai grait ?
Draga mamei, ce-ti lipseste ?
Taci, ca vraja te pandeste
Cu pacat, de capul tau
Sa se lege ; cu ceas-rau
Sa se lege ;
Nu-l chema, ca te-ntelege !
Ne fereasca Dumnezeu !
Ceasul-rau fata suspina
Unde-i, mama, ceasul-rau ?
Bun si drept e Dumnezeu,
Dar la toate-s eu de vina !
Zice Nina si desdina
Din balaiul par buclat
Roze doua ; a sfarmat
Roze doua,
Si-n potop intreg de roua
Ochii ei i s-au scaldat.
Oh, tu stii de buna seama,
Ca din suflet il iubesc
Si tu stii ca patimesc
Pentr u Sandru, draga mama !
Cat de cu iubiri ma cheama
Sufletul, sa mi-l fac steag

Pentru Sandru : cate tr ag
Pentru Sandru !
El abia-i un copilandru,
Vai, dar cat imi e de drag !
Cand in sat porneste hora,
El ma jura p-un inel,
Sa-mi tin ochii tot la el
Si, ca fratele si sora,
Noi in ciuda tuturora
Stam cu glume, razatori
Pana-n noapte ; si din zori
Pana-n noapte,
Purtam vorbe tot in soapte
Nu mi-l las, sa ma omori !
Vai, s-aseara-n sezatoare
El de mine s-a ferit,
Mama ! Parca-i otravit,
Ori draguta alta are !
Tot radea cu fiecare,
Numai mie nu-mi radea
Vesel dansul ; povestea
Vesel dansul,
Pe cand mie-n taina plansul
Brau din inima-mi r upea.
Tot asa o seara-ntreaga
Numai cu straine-a stat
Si facea cu ele sfat,
Si da semne sa-nteleaga

Ca lui Nina nu i-e draga !
Iar eu, mama, suspinand
Stam pe lait ; tremurand

Stam pe lait,
Mai la foc, mai la opait
Ochilor de lucru dand.
Dar dusmancele-s, maicuta,
Tot dusmance cum vad eu ;
Caci stiind necazul meu,
Mi-a zis Fira lui Sulcina :
Ce ti-ai pus de gand tu, Nina ?
Poate-n ras te-a suparat
Sandr u doara ? te-a lasat
Sandru doara ?
De, dar taci tu, surioara,
Ca mai sunt feciori in sat.
Oh, si Sandru, Doamne sfinte !
El care de alte dati,
Ar fi smicurit bucati
P-acel om cu-asa cuvinte,
Tot radea ca scos din minte
Si-n batjocura privea
Lung la mine ; ochi tinea
Lung la mine
Si cotind fete straine,
Pricina de ras facea.
Mama, pentr u ce se tine
Sandru chiar asa-ntinat ?

Stiu ca nu-i el de-mparat !
De ce-si bate joc de mine ?
Daca-i place oarecine,
Mai fr umoasa de-a dorit,
Las sa-i placa ; de-i orbit
Las sa-i placa,
Dar, de-am fost fata saraca,
Pentru ce m-a amagit ?
Asa-i mama oare-n tara,
Tot asa-i in orice loc ?
Dragostea-i numai de joc ?
Sunt satula de joc dara !
Si plangea cu jale-amara
Si tinea privirea-n jos
Tot intruna ; dureros
Tot intruna
Varsa lacrimi, pe cand luna
Rasarea de dup-un dos.
Bata-l crucea, ca s-arata !
Vai de mine ! ceasul-rau !
Ne fereasca Dumnezeu !
Striga ma-sa-nspaimantata,
Si priveste lung la fata,
Lung, caci fata-ngalbenea
Tot mai tare ; ea strangea
Tot mai tare
Pumnii sai ; ma-sa-n r ugare
Pe toti sfintii miluia.

Dar copila hohoteste ;
Lasa caier, lasa fus.
Vesela s-arunca-n sus
Si tot canta si horeste
Si la ma-sa lung priveste.
Hei, pe mine m-au hranit
Ceasuri-rele ; m-au iubit

Ceasuri-rele
. . . . . . . . . . . . . .
Pentru dor uri tinerele,
Multe fete-au nebunit !