Porniseram din vai ad nci
Si ne t ram acum pe br nci
Sa nu ne prind-Osman de veste,
Ca nazuim la deal spre creste,
Caci veste de-ar fi prins ai sai,
Noi n-am mai fi iesit din vai.
Si-asa cu-ncredere vegheata
Noi rasarim pe deal deodata.
Ne vad pag nii, sar pe zid,
Potop de foc spre noi deschid.
Dar noi prin foc o rupem iute,
Crez ndu-ne pe sub redute.
Si nu eram ! Vedeam de sus
Ca altfel e de cum ne-au spus,
Ca p n-acolo-i lunga cale,
O r pa-n drum si-ad nca vale.
O clipa ca-mpietriti am stat ;
Maiorul insa-a si plecat
Si ne-am facut cu totii cr uce :
Ei, duca-ne-n ce foc ne-o duce !
La vale,-acum, pe r pi cur nd
Un r nd e mort, mai moare-un r nd.
Cad bombele-n pam nt si scurma
Si altele mai vin pe ur ma ;
Ca grindina si plumbii cad,
Se-ntuneca si-i vai ca-n iad !
Si-un plumb veni cumplit cu zborul
Si fara glas cazu maior ul.
Atunci un ofiter inalt,
Cu spada-n v nt, iar celalalt,
Trag nd mereu din carabina,
Sarira-n front ; iar pe colina
Noi dupa d nsii, cot la cot,
Suiam orbis, noi, leatul tot.
Ct ai clipi, muream o suta,
Muream mai multi, caci din reduta
Nu plumbi curgeau, ci r u de foc,
Si linii-ntregi cadeau pe loc.
Si-un capitan, cel nalt, sarmanul,
Cazuse v rfuind mormanul,
Iar celalalt, acel ce-ochea,
Muri trasnit in fata mea.
Caci uite-asa vazui de bine
Pe-un turc batr n ochind spre mine,
Iar bietul capitan nu-s cum
Se puse mortii drept in drum.
Am dat sa-l prind, ca sa nu cada
Si-atunci cazui cu el gramada
Si vezi, si-acum mi-e capul prost,
Ca nu-nteleg nici azi ce-a fost :
M-am pomenit la sant deodata
Si-o c rp-aveam la cap legata.
De ce si c nd, de m na cui ?
Si-at ta dr um eu c nd facui ?
Voiam sa-ntreb, n-aveam pe cine,
Caci tot straini pe l nga mine.
Dar c rpa, orice taina-avea,
At ta stiu: c-a fost a mea
Si-acu la sant ! Noi r upem lantul
Si scobor m de-a valma santul.
Sarim si noi, si turcii sar
Si-i moarte-n sant, e vai s-amar,
Ne batem ca-n pierzarea mintii,
Cu pumnii dam, muscam cu dintii,
Si piept la piept ne zv rcolim,
Strabatem repezi si razbim.
Inchid de veci nizamii gura,
Iar noi ii dam pe r pi de-a dura.
Iesim apoi, ca dusi de v nt,
Pe fata negrului pam nt.
Pe laturi ne-ntarim sireagul :
Si iat-un capitan cu steagul
In fr untea noastra drum facu :
Ura, baieti, acu-i acu !
Roiesc turbati pe zid pag nii,
Sub zid se-ndeas-orbis rom nii
Si-ar unca scari, razbesc prin fum,
Strabat mereu fac ndu-si dr um.
Trasniti, copii, tot dupa mine !
Noi trasnet dupa el, vezi bine.
Si iata-l, capitanu-i sus
Pe meterez un brat a pus,
Dar sapte turci pe el sarira,
Si sapte sabii-l si lovira,
Si-al optulea, un turc barbos,
Izbi turbat de sus in jos
In piept cu patul pustii, fiara
Si-atunci pocnind se rupse scara
Si bietul capitan cazu
Pe spate-n sant, si-at ta fu.
Caci s-adunau pag nii gloata
Si-un om era reduta toata,
Si-ntregul parapet un fes,
At ta se-ng loteau de des.
Cadeam ca fr unzele de bruma,
Iar s ngele curgea cu spuma.
Nici loc sa stai, nici dr um sa treci
Si fum de pusca, sa te-neci.
Si ce-am vazut atunci minune
Si-n groapa mortilor voi spune !
Nici chip de-acu sa mergi in foc,
Nici chip sa stai sub zid pe loc.
Se dete semn atuncea oastei
Sa paraseasca clinul coastei
Si ne-am retras departe-n vai,
Striviti, o m na de flacai,
Flam nzi si uzi si-ntorsi din cale,
Cu sufletul topit de jale.
