Balada
M-asteapta Nora la palat ?
Marcele, iute, iute !
P-un cal, pe cel mai infocat,
Sa fiu in trei minute !
Marcel s-a dus, el a venit ;
La scari un cal, fr umos gatit,
Necheaza, sare-n tropot.
Pe cand stelute-n cer apun,
Trill bate dr um de-a dreptul,
Se duce calul, cel nebun,
Cat stramt ii pare pieptul.
Menard, ca si Trill, o iubea
Pe Nora ; doi, iubiti de ea,
Din doi s-alegi pe cine ?
Frumosi si nobili amandoi,
Razboi treb e sa poarte,
Si, cel ce bir uie-n razboi,
E cel iubit de soarte.
Rivalii-ncrunta ar ma lor,
Castiga Trill acest amor,
Menard e-n pat de moarte.
Hei ! planga, geama cel murind
Si mii de griji apese-l !
Deasupra mea doi sori s-aprind
Si-mi vad sufletul vesel !
Chiar azi, haihui ! eu voi chema
Pe cel ce moare, hahaha,
La joc, ca-i azi logodna !
Ma cheama Nora la palat,
Al ei sunt pe vecie !
Cand n-am rival, ea mi-a pastrat
Intreg amorul mie !
Menard e mort ; eu l-am ucis !
Dar piara ! Pentr u-un dulce vis
As pierde lumea-ntreaga !
Greu sufla pieptul ; raze vii
Apar in rasarituri,
Se duce calul pe campii
Ca-n gand, asa ca-n mituri,
Dar iat-un lup ! Sta roibu-n loc,
Necheaza, sare plin de foc
Si-alearga fuga spaimei.
In piept sta capul, coama-n vant,
Crunti aburi ies pe nara ;
In scari picior ul, pe pamant
Un trup de conte ara
Si, cum ara, de el spariat
Alearga dublu de turbat
Spre punti si porti fugarul.
Acolo sta ; duc servitori
In sala pe sfarmatul,
Dar vai ! il fulgera fiori
Si nu-l incape patul.
E Nora ea ? El e Menard ?
Obrajii ei ca focul ard,
Si ochii lui ca focul.
A fost ranit, dar nu din greu,
Precum credeai tu, Trille
El azi traieste si-i al meu !
De maine-n septe zile
Vom fi, amor in Crist jurat,
Nevasta eu, si el barbat ;
Azi, Trille, e logodna.
Si m-ati chemat voi, sa va fiu
Eu martor fericirii ?
Hah, iadule, ca nu-s azi viu !
El cr unt priveste mirii,
Se zvarcole ca un copil ;
Menard s-apropie de Trill
Sa-i lege rana tripla.
Pe mine vrei tu sa ma legi ?
Menarde, tu pe mine ?
Dar n-ai ochi, n-ai, sa ma-ntelegi
C-as rumpe azi din tine,
As r umpe-n dinti ? ! Vai fugi, vai fugi,
Ca-mi pari vampir, ca tot imi sugi
Rasufletul din suflet !
Spre Nora-ntoarce-un ochi zdrobit :
Asa sa-l vezi, in rana
Pierind, pe cel ce l-ai iubit,
Tu fiara, tu Satana !
Apoi el moare blastamand,
Caci lui ii pare ca si cand
In ras Menard i-ar zice :
Hei ! planga, geama cel murind
Si mii de griji apese-l !
Deasupra mea doi sori s-aprind
Si-mi vad sufletul vesel !
Chiar azi, haihui ! eu voi chema
Pe cel ce moare, hahaha,
La joc, ca-i azi logodna
|
