Spatii, goale de vreme, ofteaza
Sub vestede stele, bezne eterne.
Ceasornice, ceasornice in glie si raza
Viscolesc orele. Peste hoit nimic nu se cerne.
Topit in spuma verde, printre salcii,
Il strajuie alaturi un baldahin de stele.
Macabre rad orbite hade, brate grele,
Ce nu simt cum pe mal se-ngana melcii,
Ce n-aud tipatul de pasare in noapte
Rostogolit din fund ca piatra in campie,
Ce nu vad toamna despletita, stravezie,
Tusind si ratacind cu poame coapte.
Tresar cadente vechi prin amintire.
Ce-ar spune sesul azi? sau Calea Laptelui?
Talharii asteptau in rapa viata lui.
Doar a sclipit cutitul si bezna in privire.
A doua zi, sonore, scalda lunca:
Talangi ca-n somn, carute, boi si munca.
Deasupra mortului pe-un fir de raza
Pandeste un paianjen, in tacere.
Desi nu-i nici un gong sa bata in artere,
Tresar cadente vechi, mai oscileaza;
Si linistea nu-i liniste, ci avatar
Universal, multicolor, crepuscular.
|