Din leaganul enigmei priveghezi candida
Cu parul despletit in spatiul sideral.
De ce-ai venit? Ce lume noua a deschide?
Arzand noptatica pe piscuri si pe val?
Cine te-a rupt din galaxii lenticulare?
Te poarta-n zbor imens ce dor, ce joc, ce vant?
Cu geniul tau ciudat, cu dulcea ta visare
Patrunzi la toate vetrele de pe pamant.
Arzi lumii! Lacrima materiei, iti spune
Stand la luneta sa un dascal mai batran.
Esti piaza rea sau buna? se intreaba unii,
Iar altii isi fac cruce si-si stupesc in san.
Dispari apoi, in infinitul gol si rece.
Tumultul din orase murmura banal,
Se ara si se seamana, si ca-n toti vecii
Luceste soarele in lunca si pe deal.
|