Elegie

Vezi toate poeziile poetului




O, tara! Sesurile tale verzi
Mereu cu ape limpezi le dezmierzi.
Eu inima cu ce s-o mangai, zi,
Cand toti hulubii vietii vor muri?
Inspaimantat ca pierd luminile
Ce-mi fluturau in ochi ca niste flamuri,
Voi rascoli, hoinar bolnav, gradinile
Ca sa ma catar disperat pe ramuri.
Si sufletul c-un strigat va cadea,
Ca pasarea strapunsa de sageata,
Subt arcuirea boltii sangerate
De rana lunii, rosie si grea.
Ca un naufragiat nocturn pe mare
Cu mainile intinse catre stele,
Voi cere-n preajma prabusirii mele
Fantoma unui tarm cu piatra tare,

Un tarm cu trepte de clestar, gandit
De arhitectul lumii, mester faur,
Si zi cu zi stricat si construit
De-albinele cu labe mici de aur

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Elegie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani