In piatra alba, iata, s-a-ntiparit frumos
Si limpede, din valve, conturul scoicii moarte.
O lume-ntreaga, vie, ingheata-n leat, departe,
Iar fumul ce ramane e singurul prinos.
Plecat pe lancea rupta salbaticul invins
Vegheaza somnul rece-al borcanului cu peste.
Blazate oseminte stau mute ca-n oglinzi.
Ecouri insulare, doar viata va lipseste!
|