Melodiile lunii vibreaza-n odaie.
Din raze se tese un basm fermecat.
Te iubesc, esti ultimul tarm al inimii mele,
Vin ca un val spre tine mereu.
Iti sarut buzele, umerii, sanii, adorato,
Torentul fiorului ma duce pe alt taram.
Din mainile tale zboara pescarusi spre stele,
Din privirile tale surad toporasi.
Dar iata din stele, din luna, din neunde,
Coboara o alta femeie, pe nevazute scari.
Ii ascult tacerea si acea nostalgie, de care
Doar ochii cerboaicei ranite sunt plini.
In orele de beatitudine senina,
Cand visuri urzim, de toate vrajiti,
Cealalta femeie, la marginea lumii,
Asteapta sa-i scriu macar un cuvant.
Trec zilele, lunile, anii de-a valma.
Grijile vietii ca brumele cad
Ba ici, ba dincolo pe cararile noastre;
Si, panere intregi, le purtam amandoi.
Te iubesc, esti ultimul tarm al inimii mele,
Vin ca un val spre tine mereu
Dar nu pot uita cealalta femeie,
Ce-mi cauta umbra pe ploaie si vant.
|