Ah rasul tau cu clopotei intre silabe
In serile de mai m-a ametit al naibii.
Credeam ca porti cu tine-un titirez sonor
Ce-l zvarli sa zboare-n sus, ca fluturul, usor.
In serile de mai, de-un timbru inefabil,
Ah rasul tau cu clopotei intre silabe
Parea o ploaie vesela, cu licariri,
Cu spiridusi ghidusi ce zburda pe clavir.
Acum e toamna despletita, pala, grea,
Coboara amintirea de pe ramurea.
Ah rasul tau cu clopotei intre silabe
Pe luna a tulit-o, n-avea alta treaba?
Pierdut in forfota unui modern foburg,
Il mai ascult, retras pe ganduri, in amurg,
La geamul meu, furat de o nadejde slaba,
Ah rasul tau cu clopotei intre silabe.
|