Baiatule care mai boii pe toloaca,
Azvarle batul. E un sarpe! Tu nu vezi?
Alearga acasa si vorbeste parintilor
Ca pe coarnele vitelor se zvarcolesc serpii.
Tot pamantul a innoptat de privirea lor,
Toata padurea e plina de serpi:
Crengile se zbat, soptesc, inteapa si rad ca serpii.
Si parul e sarpe. Si vantul e sarpe.
Si luna atarna ca un sarpe fermecat.
Si valea e plina de serpi, si drumurile.
Si o stea a cazut ca o coada de sarpe.
Si lanurile se prefac in suierat de serpi.
Ii aud. Ii aud. Se apropie. Fosnesc.
Voi, paltini, tu noapte, ascundeti-ma,
Zvonul acesta subtire, zvonul acesta tiptil
E al serpilor care ma cauta.
|