As-noapte-a fost sa verse raul peste mal, As-noapte-am plans si nu stiam ce grija port, As-noapte apele-au adus un vultur mort Si l-au zvarlit in poarta noastra ca un val.
Cu aripi pline de tarana si de sange, in poarta noastra de vartejuri a batut, Cand a simtit ca-n ochi lumina i se stinge, Iesit din mal parea ca tot s-a mai zbatut
Parea ca tot mai vrea sa zboare catre cer,
Ori se credea pe inaltimi ametitoare,
Ca peste lut si-a-ntins aripa ca de fier,
Un pumn de lut ce-a-nchis in el atata Soare
As-noapte-au fost furtuni, si-am plans, si nimanui N-am spus ca-n poarta-aflai un vultur fara viata Iar cainii nostri l-au luat azi dimineata Si au facut sa nu mai stiu de urma lui.
|