Catrene

O, dar cum plangeai asara,
Cand te-ai intepat la deget!
*
Greu mi-i, draga, fara tine
Si te chem de-atatea ori,
Nu din zori si pana-n sara,
Cat din sara pana-n zori
*
Multe-i spun cand nu m-asculta,
Dar tresar si tac din gura
Cand, c-un zambet, isi ridica
Ochii de pe cusatura.
*
Ochii negri, fata alba
Par intunecat si mare,
Inima un sloi de gheata.
Alte semnalmente: n-are.
*
Draga mea, fara cuvinte,
Doar din ochi pricepe toate.
Numai cat ma uit la dansa
Si-mi raspunde: „Nu se poate!“
*
„Toate-s vechi“, a zis poetul
Chiar si cantecul acesta
A mai fost, odinioara,
Publicat in Zend-Avesta.