Cecrc`nd Vinerea odata pe Amorul fugator,
Zicea: Daca oarecine int`lni-va pe Amor,
Vagabond acel e fiu-mi, care umbla-n ratacire,
Al meu este mic fugarul; cine-mi da de d`nsul =tire,
Va lua o sarutare de la Afrodita-n dar,
Iar acel ce mi-l aduce, sa a=tepte =-un alt har.
Spre-a cunoa=te pe rebelul, urmatoare semne fie
Ce descopar a lui forma intre al i copii o mie:
A lui fa a nu-i pre alba, ce cam ro=a; ochii sai
Sunt sume i, strabat departe, varsa raza cu sc`ntei.
Mintea-i este =ugubea a, vorba-i plina de placere,
Alte-n g`nd =i alte zice, rostu-i curge chiar ca miere.
Dar indata ce sa m`nie =i sa-nvita-a lui venin,
De o barbara urgie =-artifi ii este plin.
Niciodata adevarul a lui gura nu rasuna,
De-i =i prunc, in=ala foarte, c`te spune e minciuna,
Si in miezul jucariei se arata incruzit.
E balan la par, la aer e mare =i inm`ndrit,
Mici sunt degetele sale =i m`nu a-i delicata,
Insa-n departare-arunca =i impunge-a lui sageata.
O arunca-n departare, uneori peste Aheron,
Unde-n s`nul se infige a-ncruzitului Pluton.
Nici un strai Amorul poarta, dar secreta =i ascunsa
A lui inima trufa=a la to i ochi e nepatrunsa.
Nesfiit de juni =i fete, ca porumb inaripat,
De la unul catra altul zboara-Amorul nencetat.
Veneticu-acela oaspe foi=orul cu vapaie
Ii aprinde =i-l a=aza in straine manuntaie.
Un mic arc in m`na duce =i din micu-acela arc
Nevazute la vedere mii sage i tot se descarc.
De pe umar i s-anina, pe cordele aurite,
Cucura ce este plina de sage i foart-ascu ite
De respect lipsit Amorul, de mustrari netemator,
Chiar pe mine, a lui mama, ma incrunta multe ori.
C-un cuv`nt, el e salbatic, purure-i plin de trufie,
Mai ales spr-altor os`nda poarta-n m`na o faclie,
Care-aprinde, arde toate, in bordei =i in palat;
De pute i pe el aprinde, rog aduce i-l legat.
Nu cumva in a lui spaima ca sa-i da i vreo m`ng`iere,
De- i vedea cu mii suspinuri vars`nd lacrimi de durere;
Feri i cursa lui c`nd r`de, trage i-l far-a-l scapa,
Apara i-va de d`nsul, de-a voi a saruta;
Sarutare-i este farmec, pl`ns-altor e bucurie,
Venin este a lui gura, ce nu are doctorie.
De va zice: Iaca arma, vi o dau cu juram`nt! ,
N-o atinge i, ave i teama de-ndulcitul sau cuv`nt.
Va feri i ca d-un balaur despr-a lui ademenire,
Foc ascuns a sale daruri =-aduc inimei pieire!
|