Va urez, frumoase armuri ale-Ausoniei antice,
Cungiurate de mari gemeni, impar ite de-Apenin,
Unde l`nga laurul verde cre=te-olivul cel ferice,
Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin,
Undre m`ndre monumente ale domnitoarei ginte
Inviaza mii icoane la aducerea aminte!
Va urez ca cine poate fara dor, far-umilin a,
Acea pulbere sa calce, al eroilor morm`nt,
Ce in curs de ani o mie a statut in biruin a
S-astazi vii sunt prin esemple de virtute =i cuv`nt,
Inc`t in asemanare nu a fost, subt orice nume,
Mai mare , nimic, nici trainic, de c`nd omul
este-n lume!
Pe a Tibrului =es Roma tabar`ta-i ca un munte
Din palaturi surupate =i morm`nturi adunat,
Intre care Capitolul o carunta nal a frunte
Ce de barbari =i de timpuri cu respect i s-a pastrat;
Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire,
V`nta Greciei =-a Romei imi arata la privire.
Intre surupate temple, obelisce =i coloane,
Ca un turn de fier intreaga sta colona lui Traian;
Pre ea vad: Istrul se pleaca Iasienei legioane,
Cum cu patria sa pere-a Decebalului o=tean
Si cum in de=arta Dacie popor nou se-ntemeiaza,
De-unde limba, legi =i nume a rom`nilor dereaza.
C`nd in codru vechi stejarul e rapus de batr`ne e,
Din a sa manoasa arna cresc placute floricele;
A=a dupa-a Romei paos, in alese frumuse e,
Rasarit-au noi lucefiri: Ariost =i Rafaele,
Galileu, Columb, =-Italiei, ce prin genia lor luce,
Ca-n vechime lumea astazi necurmat tribut aduce.
In gradin-asta Eiropei, unde rostul dulce suna,
Si pictura, armonia, prin un farmec a supus
Pe a lumei sclavi =i domnii, carii pururea s-aduna,
Plini de dorul amirarei, de la nord =i de l-apus,
Un rom`n a Daciei vine la strabuni, ca sa sarute
Tarna de pe-a lor morm`nturi =i sa-nve e-a lor virtute!
