La restatornicirea domnilor pam`nteni
Vers inalt de bucurie sa rasune impregiur!
Astazi gemetul Moldovei in armonii se preface,
Astazi soarta imbl`nzita ni ureaza cu ogur,
Si din clime seninoase se intoarna lina pace,
Se intoarna s`nte drituri, ce-s odoare unui neam,
Spre a carora domnire de mult rugi noi inal am.
Pentru-a noastra fardelege, pre ceta i =i pre c`mpii,
Din a tunetului sfera, cu-nfocata aspra m`na,
Sageta a mor ei inger mii de fulgere =i mii
Ce pre cre=tetele m`ndre sfar`mat-au in ar`na,
Intr-at`ta ca urgia =i vapaia nu a st`ns
Calde r`uri de crunt s`nge =-un amar noian de pl`ns.
Insa Domnul al puterei, ce pre omul pacatos
Pentru lucrul cel nevrednic =-ovelite fapte cearta,
Imbl`nzitu-s-a acuma =i, parintele duios,
Spre a noastra vindecare, ni love=te =i ni iarta;
Dar la cuget =i privire ni-a lasat un trainic semn
De-nfr`nare despre rele =i spre dreptul de indemn.
Ca un calatori nemernic, zbuciumat de-al marei val,
C`nd in noaptea-ntunecoasa nici o stea in ceri nu vede,
Daca-aproape de pieire de-nt`mplare afla-un mal
Cu m`ni ambe il apuca =-abia =ie insu=i crede;
Dar salt`nd pre el din unda, care moartea i minea,
Domnului el da marire ca patria-=i va vedea.
O puternica fortuna pe Moldov-a fost impins
Sa pluteasca pe o mare de pericoli presurata,
Si poporul fara c`rma, de mii tunete atins,
A=tepta a sa sfarmare =i pieire-nfrico=ata;
Obosite elemente mug =i sun-azi mai incet,
V`ntul sta, s-alina marea, de port ni-am apropiet.
Ni s-arata la vedere un frumos liman vecin,
Favorabil zefir sufla =i lucesc senine stele;
Insa cursul cela este de mii st`nce inca plin
Si trezvie cere dreapta, cu-ndoite opintele,
Ca o luntre stralucita ce-a scapat din ocean,
Daca uita privegherea, va pieri chiar in liman.
Ferici i stramo=ii no=tri, prin pazire-acestei legi,
Spre a patriei scutire nu cru au jerfiri, nici s`nge,
Si in volbura turbata stat-au pururea intregi,
Ca o st`nca-n miezul marei ce sume e ape-nfr`nge;
Ori de triumfuri sa fie a Moldaviei pam`nt
Viu izvor intru vechime, iar acum uitat morm`nt?
Pe Moldova, c`nd ferice era-n pace =i-n razboi,
Schi i, panoni, sarma i =-Asia n-a putut nicicum sa
sfarme;
Prin a ei virtute gusta nemurire intre noi:
In eleptul Alexandru, Stefan fulger intru arme,
Dar pe-a timpurilor aripi fericiri =i mariri fug;
Fii, Moldovo, neinvinsa, puind patimele-n giug!
Patrio i, veni i cu to ii l`nga tronul cel dorit,
Sa-ncheiem spre-a lui tarie giuram`nturile sfinte!
Dup-un curs de ani o suta, ziua ceea a venit,
Intru care fiul patriei fi-va domn =-al ei parinte.
Patria maica-n a ei floare a fost noua agiutori;
Ferici i de fii c`nd astazi vor fi ei cunoscatori!
Auritele palaturi nal a turnuri catra nor
S-a strabunilor marire din surpari vor sa rasara;
Necurmat va sa raverse avu iilor izvor:
Inflorire, fericire =i repaos preste ara,
C`nd ni-a fi temei =i c`rma, sub un domn bun, in elept,
Legea, patria, unirea =i un cuget clar =i drept.
