c`nd, in august , a cercetat-o
prin ul Grigorie Ghica
Prin farmecul demonilor
S-a lor ademenire,
In inima-amor itu-mi-au
Tot sim ul d-omenire.
Pradat =i de religie,
De lege, de ru=ine,
Despre uit-am oamenii,
Pre facatori de bine.
Credeam ca orice dregere
De patima se iarta,
Dar iaca-a mele crimine
Cumplit acum se cearta.
Din dulce s`n a fra ilor,
Unde eram ferice,
In prada patimirilor
Zac os`ndit aice.
Mi-i st`ns al patriei soarile,
Nu vad lucor de stele,
Nu simt padurei freamatul,
Miros de floricele.
C`ntarea dulce-a paserei,
Nici murmurul de unde
Sau viersul m`ndru-a doinelor
Aici nu mai patrunde!
A me zi-ncep facliile
Ce munca-mi lumineaza,
Pre ea o str`ng sudoarile
Ce stratu-mi roureaza.
N-aude-aice inima
Cuv`nt de vro placere,
Si raza m`ntuirilor
Din ambe lumi imi piere!
Blastamul companionilor
De crime =i de soarte
Mi-i m`ng`ierea singura
In via a =i in moarte.
A=a-n genunea ocnelor
Un os`ndit suspina,
Deodata c`nd tunericul
Razbate o lumina.
S-un son din sfera ceriului,
Cu dulce armonie,
Prin buza Domnitorului
Rasuna-n vizunie:
Poarte obeze crimenul,
Dar omului, sa vie
In bra ele virtutei iar,
Deschisa calea-i fie!
|