Imita ie
Tinerel =i verde dafin impl`ntat-am dinioare
Si-nal at-am catra ceriuri cu rugi pofte umelite,
Ca sa vada =i rom`nii cele ramuri inflorite,
Ce urzesc cununi de lauda =i dau numelui lucoare.
Am rugat pe bl`ndul Zefir ca din nori sa se coboare
Si pre el sa-ntinda vara a lui aripi aurite,
Si ca barbara fortuna, str`nsa in obezi cumplite,
Sa nu aiba vro putere ca in urma sa-l oboare.
Stiu ca timpuri multe inca tupilata vie ui-va
Asta arbore in codruri ce pre Dacia umbreaza,
Dar macar t`rzie foarte, spre ceri m`ndra rasari-va,
C`nd prin Pronie, de unde soarta gintelor deraza,
Rom`n vrednic de cununa doara intre noi veni-va,
Precum dupa oarba noapte rasar line-a zilei raza.
|