Oda catra poe ii rom`ni.
La ocazia publicarei Pleiadei politice a
d. Constantin Negruzzi, unde era trecut,
intre al i poe i ilu=tri, =i numele lui Gh. Asachi
In a cerului tarie =ase stele sc`nteiaza
S-intre cele fara numar rasp`ndesc mai viu lucor,
Precum soarele pam`ntul ele mintea lumineaza
Cu cea raza ce purcede de l-al lumei Urzitor.
Acolo petrec in faima geniile fericite,
Care sunt de a lor muza nemurirei consfin ite.
Nu averea, nici fortuna, nu drit mo=tenit-au nume
Dupa moarte deschid poarta la mausoleul stelit,
Nici poate sa infr`neze pizmatara oarba lume
Zborul celui ce-n virtute, fiind in ea, a trait.
Pre poeta la luceferi duce-a geniei faclia,
Entuziasmul l-aripeaza, cale-i face armonia.
Acolo dintai profeta, c`ntator de imne s`nte,
A depus antica harfa, m`ntuind pe Israil.
De-acolo rasuna inca infocatele cuvinte
A lui Omer, Ora , Pindar, lui Ovid, Corneil, Virgil,
Milton, Siler =i Petrarca de-colo pre oameni cheama
La virtute, l-amor nobil, =i-s a tiranilor teama.
Voi, ce-n s`n purta i pe-Apolon, patrio i din rom`nie,
De=-ursita va desparte, armonia va uni!
Patria, care va-asculta, tema muzei voastre fie,
Ca =i ea intru lumina sa se poata innoi,
Ca prin fapte virtuoase, de o mai dorita soarta,
Deamna chiar sa se arate =i de numele ce poarta.
Acorda i rom`ne versuri p-armonioase alaute,
Intr-un rost, ca =i poporul, geaman cu cel italian,
Sa inve e amor de patrie, dor de glorie, virtute,
Si rom`nul de pe Istru, =-al Carpa ilor muntean,
Cel ce bea-n Siret, in Nistru =i-n a Muri=ului unde,
Cel l-a carui triste doine plaiul Pindului raspunde.
C`nd rom`nul va cunoa=te, prin a c`ntului putere,
A sa ginta, a ei soarta, ce-i ascunsa-n viitor,
Versul c`nd din ochi va stoarce lacrima cea de placere,
Pe rom`na tinerica c`nd va-ncinde-o de amor,
A rom`nului poeta atunci lumea va sa vada
Numele-ncins de cununa stralucind chiar in Pleiada.
