Dedicat d-sale d. Vasili Alecsandri
Viersul care-ntaia oara a sunat in Rom`nie
Pe-alauta ce de secoli fara coarde-a fost ramas,
Spre-aminti a patriii fapte prin a doinei armonie,
Dupre metrul care muza l-a dictat de pe Parnas,
Va trai at`tea timpuri c`t Pionul, petros munte,
Intre nouri inal a-va maiestoasa a lui frunte.
De=i c`ntul a lui Omer poarta cea intai cununa,
El nu-ntunica pe Pindar, nici a lui Alceos ton,
Infocatele suspinuri =i cuvintele-nca suna
A Safei inamorate =i a lui Anacreon
Nice intre a Greciei z`ne a brilat numai Elena,
Pe eroi =i pe filozofi n-a produs numai Atena.
Inainte de Ahiles =i de falange spartane,
Vie uit-au =i al i eroi, care-umpleau in timpul lor,
Prin virtute,-n elepciune =i prin fapte miliane,
Lumea toata de esemple, de mirare =i lucor;
Insa geniile acele, demne chiar de nemurire,
Zac uitate, c-un poeta n-a lasat de ele =tire.
Tu, in caruia s`n Zeul a aprins s`nta sc`nteie
Sa dai faptelor prin muza traiul cel nemuritor,
Intre teme inmiite nu-i afla mai nalta-idee
De aceea ce dicteaza s`ntul patriei amor,
A rom`nilor virtute deci prin versul tau sa-nvie,
Ca nepo ilor d-esemple =i de glorie sa fie!
|