Pe a lumei orizonul a mea z`na c`nd s-arata,
Cerul tot se-nsenineaza, sufla aerul mai lin,
Unda curge mai voioasa, limpede =i mai curata
In acel r`u ce-ntre petre se repede c-un suspin.
Vezi cum flutura pin nouri de amori junei o ceata,
Cum rasuna d-armonie colnicii din Apenin,
Unde pentru a ei lauda in cor suna o c`ntata
Mii de paseri =i de nimfe ce-n a ei int`mpin vin.
Nu e st`nca, nu e culme care sa nu sc`nteieze,
Nu-i c`mpie ce nu-ntinde noua mantie de flori,
Nu e limba omineasca care sa nu cuvinteze
Despre ochii =i cea fa a, unde-n a lui foi=or,
Intre porfira =i perle Amor ese dulce-obeze,
Si sageata sa discarca intre-a giunilor popor.
|