Un boieri ce int`lnisa, dup-o lunga nevedere,
Pe un june, il ureaza =i apoi i zice: Vere,
C`nd in casa-ai azi odorul ce at`ta ai v`nat,
Te urez, al meu dorite, iac-amu te-ai insurat!
Mul amim! Ce vra sa zica asta race mul amire?
Nu-n alegi pana-acum inca a ta nalta fericire?
Nu cumva jugul lui Imen nu- i se pare prea placut?
Nu de tot, caci, cum se zice, mariti=ul la-nceput
In noian de miere-noata . Poate-amar acum i i pare?
Parc-a=a! Deci, vere, ine ce-ai dorit cu infocare.
Sufere pe tiran casnic, ce-ai catat, acuma ai,
Si, precum provorba zice, sub pantofla ei sa stai.
Mul ame=te-te, o, vere, ca acel barbat ce-l cheama
Cavaler de ordini multe =i so d-o frumoasa dama,
La alegirea-Eforiei =i la vizite boieri,
Dar tupil in casa =ede, ca paingan in ungheri;
A=a poate =i la tine? Talent are-a me so ie;
Am luat cu d`nsa-n zestre sate trei =-o raza=ie;
Delicata, frumu=ica, inva ata! Minunat!
Ba nici cum! T-oi spune, vere, c-asta chiar m-a desperat.
Spre rau toate le aplica =i ma tem ca m-or rapune
A ei gra ii =i talente, ce s-admira cu minune;
Iaca de- i alegi femeie ce-n Europa a inva at
Sa traiasca acea fata ce-i crescuta in un sat!
La-nceput, c`nd am vazut-o, inima cea fermecata
Prin a ei ochi fu strapunsa de Amorului sageata.
I ziceam ca mi-e luceafar =-a vie ei mele-odor;
Atunci juram ca pastra-voi sentiment nemuritor.
Intre gra ii, dulce vorba, suspinari =i fantazie,
Prin romantice-avanture am agiuns la cununie,
La-acea zi =i acea oara ce in veci voi blastama,
De c`nd via a mea senina sa-ncepu a turbura.
Prea t`rziu vaz`ndu-mi cursa, eram sa las toate cele,
Dar parola =i trei sate, ce-s vecine cu a mele,
M-a facut a-nchide ochii, limba me a ferecat,
Am subscris cu m`na actul =i cerbicea-n jug mi-am dat.
Punctu-ntai: a mea mireasa a =edea nu vra la ara;
Iarna-n Ia=i, la bai straine sa petreaca toata vara.
Punctu-al doilea: cerut-au s-aibe a ei faeton,
O careta cu livrele, nu costium de amazon,
Casa comoda, nu-ngusta, cabinete =i saloane,
Seminele, galerie, statuete =i coloane;
Pentru d`ns-apartamentul chiar in fa a, luminos,
Iar stap`nul casei aibe o camara cam in dos.
Un punct inca prevazut-au, nu de plac pentru un mire:
Sa-ntorn zestrea cu dob`nda, la un caz de despar ire.
Inc`t prin cea legatura, ce-mi minea un paradis,
In cest timp de libertate intre sclavi ma vad inscris.
Vine ziua sa purcedem, doamna mea-i de rea umoare;
Ma intreaba: Cu ce mergem? C-o careta, pe resoare.
Pe resoare! Nu pe arcuri ce acum s-a fabricat?
Noroc ca a=a trasura in car i unul a jucat;
Cumparat-o-am =i iaca, sa purcedem; dumisale
Deodata nu-i prea bine, o apuc istericale.
Am ramas pe ziu-a doua. In trasura s-a suit;
L`nga d`nsa se a=eaza ca elu=ul favorit,
Pun cutii, o tualeta, un vazon cu floricele,
Sacule e, gavanoase, cutii doaua cu capele,
Gai a, o stanca =i un c`ntare canar,
Un alb =oarec p-alisida =-un bucal plin de nectar.
Voi sa intru in careta, dar tot locul este plin;
Luai cu=ca subsuoara =i ca elu-l pun in sin.
Am purces, dar a mea doamna =ede-n col posomor`ta,
Eu tac, numai gai a ine conversa i-amor ita.
Dar in urma doamna-ntreaba: Oare avem bun bucatar?
Am, dragu a! Ce dragu a? Sa-mi dai titlu ordinar.
Te rog sa n-aud de-acuma ni=te-asemenea cuvinte,
Ce-a raze=ilor la ara complemente-aduc aminte!
Am tacut. E grea tacerea, dar mai rau-i murmura,
Insa ea de bucatarul iar incepe a-ntreba:
Tigan este bucatariu? Crescut in casa la noi.
Vai de mine, und-agiuns-am, sa man`nc de la cioroi!
Sa nu vad la mine-n curte ligheoaiele spurcate!
Un francez imi adu-ndata sa-mi lucreze la bucate,
Cotelete, blan-manjele, dupre a lui Nodé plan,
Pe=tele sa-noate-n lapte, fript cu pene vreun fazan.
Dar servi ul mesei este de Saxonia, Sevr-au Hina?
Ai cristale de Boemie pentru pr`nz =i pentru cina,
Figurele, floricele de dragant =i de zahar
Si un templu und-Amorul arde inimi pe altar?
De aceste n-am nici una. In eleg, ce bucurie!
Eticheta provin iala ma a=teapta la mo=ie;
Masa plina de pastramuri, lapte acru, ca=caval,
Cu stafide, turta dulce, vrei sa-mi dai poate un bal?
Insa, iarta-ma, siniore, ca o nobila so ie
Nu e vrednica d-onorul =i d-a=a galanterie!
Dup-asemene sarcasme, care foarte m-a patruns,
Iaca-n urma, catra sara, la mo=ie am agiuns.
Casnicii ne-nt`mpinara cu timpani =i alaute.
Pe vatavul ea respins-au, c`nd vru m`na sa-i sarute.
Stam la scara; doamna iesa cu gai a =i cu ca el,
Recom`nd p-al nostru paroh, nici nu cauta la el.
Unde-i sala? Ce camara! Nu-i de pr`nz, nici nu-i de cina,
Nu incap aicea oaspe i de parechi nici o duzina;
Iar salonul de con erte =i acel de convorbit?
En sa mergem mai departe, unde-i acel de dormit?
Cabinet de toaleta, altul pentru camariera,
Bibliotica mea unde-i, sa a=ez un glob =-o sfera?
Dupa c`ntec, convorbire, in camara ne-om culca.
De dormit, ma rog, sa aibe fiecare-odaia sa!
Iar gradina? E livada, ce-a pl`ntat a mea strabuna!
Scoate pomii raza=ii =i tufari din Angli-aduna!
Un r`u limpede prin iarba s-aibe curs a murmura
Ca un chiosc, sub un vechi platan, sa pot dulce eu visa.
Iac-a doua zi incepe cu reforma radicala,
Trei stafete-n ziua ceea a trimis in capitala.
Neput`ndu-ma opune, de acasa am fugit,
Iar cucoana se apuca de sfarmat =i de zidit.
Toate cele le rastoarna, din loc toate le stramuta,
Peste-o luna a mea casa in palat fu prefacuta;
Pe pare i tapete-ntinde =i covoare pe parchet,
Draperia la fereastra pentru planul cel cochet,
Noaptea-n ziua o preface, toata ziua parca-i sara,
Inc`t ziua prin tuneric eu pl`ng soarta cea amara!
Nu-i de-agiuns, ca iata c`rdul de la Ia=i s-a adunat,
Cavaleri frumo=i =i dame, dregatori inal i de stat,
Bal cu masce =i supele, cu o muzica streina,
Doamnei casei prezidentul trei toaste le inchina,
Adiutantul tot de=earta vinul meu de la Cotnar,
A =ampaniei rebele dopurile-n aer sar;
Iar so ia mea pe tronu-i =i contesele streine,
Vaz`ndu-ma cum ma zbucium, i=i fac semn =i r`d de
mine.
Sara dau foc de-artifi ie, oaspe ii s-au indesit
La fere=ti =i la balcoane, o racheta a sarit
Si aprins-au a mea arie, unde-avem cirezi de gr`ne,
Arvonite de Pandia cu o mie de echine;
Alerg, focul sa-l pot st`nge, m-am ars, nasu-mi s-a umflat,
Iar so ia mea, vaz`ndu-ma, de r`s mai c-a le=inat.
C`nd trompetele =i doba un vivat din nou rasuna,
Oaspe ii ca ni=te grauri pe mo=ia mea s-aduna.
Trec`nd larma, zic so iei: Cheltuiala a sporit.
Iar ea, plina de m`nie, de trei sate mi-a vorbit.
Dar nici noua n-ar agiunge! De-i a=a, pe voia- i fie,
Sa ne-ntoarcem la Ia=i iara, sa m-a=ez p-economie.
A=ezatu-ni-am aice, insa, dupre bunul ton,
Anul nou nu poate na=te, de nu-i faci revelion;
Enig, Miculi descarc de prezente-a lor dugheana,
Si in casa mea s-aduna d-oaspe i vechi o caravana.
Beu =ampania, s-ureaza: bun sa fie-n noul an,
Iar eu zic: c-o moldovanca, sa ram`n tot moldovan!
|
