Copil in gara mare
de unde rasare soarele pe oras?
Pricini de nepasare adanca
ascunde fenomenul,
aici mai mult e noapte,
adica nu se stie,
tot pleaca si vin ca noaptea
abia deslusesti cine si cum.
Hai sa aprindem focuri pe peron
sa intre caldura
in rotile pline de sloi;
tanci in spinari,
panere pline ce verdeata din sere,
fete scurte si particulare in rochii foarte stranse rosii
gesticuleaza nervos langa geamuri mate,
baietii colorati canta ceva insular,
paralitici legati de carucioare
sunt ridicati pe scripeti,
o, iar sunt amestecati cei suferinzi
cu cei sanatosi,
calmul unui zid
stanjeneala unui copac,
aprindeti ceva! abia se mai vede,
nu trebuie sa permitem
nici o clipa de intuneric,
vom dormi foarte mult,
triumf!
eu cred totusi ca nu vine nimeni
si nu pleaca nimeni,
trenurile sunt goale ca o cochilie.
|