Parintii cred mai mult in grinzile de lemn,
in bolovanii stransi la temelia casei, in cainii care stau la paza, e-atat de-aproape soarele ca poti sa-l torni pe paine ca mierea dintr-un stup, si ce prietenie mai traieste intre un om si dealul pe care-l duce-n spate, dar noaptea groaza umfla peretii pana crapa, o paine injunghiata, incet se face lemn, un roi de greieri negri fac poduri peste vetre, si ii aud cum cheama o bufnita surda sa ne azvarle-n cer.
|