(X)
De vina poate fi
ziua aceea
de primavara iesita din minti
si o fata
cu chipul mai palid,
bolnava de tristete
sau alte dureri,
carc-a plecat otravindu-mi
toata memoria,
dar puteam intr-o clipa smintita -
ingenunchiat cu securea in maini,
s-o dezgrop dintr-un arbore tanar
asa cum intreaga
incendia intr-un gand,
lenes s-o-ntind mai tarziu
peste frunzele moarte
si rasuflarea mea sa i-o dau
pana cand
cu pletele planse pe solduri,
plina de patimi
ar fi inviat din lemnul curat
asemeni ca-n ziua aceea
de primavara iesita din minti.
|