Mai multe lighioane, locuind intr-o vale, Erau des vatamate de-un iute rau vecin, Care, iesind cu zgomot din malurile sale,
13 Poezii si proza
Strica viziunii, cuiburi, si traiul lor cel lin.
Ele dar se-adunara
Si mult se consultara,
Ce fel ar putea face,
Si prin care mijloace
Stavila ar opune
L-acea inecaciune. "Frati, zise un castor, Zidar de soiul lui,
Eu asta socotesc, De mi-eti da ajutor,
Sa m-apuc sa cladesc
Zid tare de pamant si apei sa-l opui."
- "Bravo! bine-ai gandit, Strigara toti pe loc;
Esti patriot vestit
Si mare dobitoc." Castorul incantat, Far-a mai zabovi,
S-apuca de lucrat, Dar nu fu ajutat,
Si prea rau izbuti, Caci raul furios,
De multe ploi umflat, Izbi s-azvarli jos Pamantul inaltat. Atunci ceilalti fugind Pe mester blestemau
Si toti il defaimau
Zicand: "Ce ticalos, El a pricinuit
Raul ca a cercat,
In neroada-i dorinta, Lucru peste putinta; Eu l-am povatuit
Dar nu m-a ascultat,
Si de aceea noi
Tragem aste nevoi".
Adeseaori virtutea asa se pretuieste:
Orice nobila fapta, orice dreapta-ncercare, Pentru-al multimei bine s-a tarii aparare, Miseii o defaima, daca nu izbuteste.
|