Cometei anosate pentru iunie

De ne vei arde-acuma, sa stii ca or sa nasca
In locu-ne fiinte mai rele decat noi,
Ce-n grab or sa-ntarate mania ta steleasca,
Prin fapte mai cumplite, prin crime si razboi.
Ce! ai uitat tu oare potopul de-altadata,
La care, cum s-aude, destul ai conlucrat,
Atunci cand tata Noe in luntrea-i deselata
Plutea pe universul sub unde inecat?
Ei bine! omenirea ce mosteni pamantul,
Fiinte, lighioane, ce-n urma s-au ivit,
Intrec ele pe-acelea ce si-au gasit mormantul
In marea adancime si monstri au nutrit?
Campiile de astazi sunt ele mai manoase
Decat cele antice? magarii mai destepti?
Broasca mai muzicanta in baltile stufoase?
Tigrii mai cu blandete, si oamenii mai drepti?
Nu, nu! baga de seama sa nu faci o greasala,
De care mai in ur ma amar sa te caiesti;
Ba inca sa dai, poate, o aspra socoteala
Prea bunului parinte al rasei omenesti.
Caci noi avem de lucru in Tara Romaneasca;
Legi vechi si ruginite avem sa le-nnoim,
Regulamentul multe are sa patimeasca,
De ne-or lasa in pace asa precum dorim.
De esti tu executor inaltelor decrete,
Mai da-ne un mic termen de zece mii de ani.

Sa ne-ndreptam purtarea, sa ne spalam de pete,
Sa nu cadem in iaduri pe gheare de satani.
Atuncea, daca globul n-o merita viata,
Poti sa-l prajesti in voie-ti, eu nu ma-mpotrivesc,
Dar azi, topeste numai a inimilor gheata
Si arde astrologii ce lumea ingrozesc.