Inca o zi

Precum un dulce sunet, precum o melodie
In inima-ti ramasa din ani ce regretezi.
Caci toata-a mea viata iti fu ea inchinata,
Caci alt decat iubirea-ti ea nu avu mai sfant,
Caci tu esti inca astazi dorinta-mi neschimbata,
Si visu-mi cel din ur ma aicea pe pamant.
Eu stiu ca la povara-mi si tu ai luat parte,
Eu stiu ca-n suferinta-mi si tu ai suferit,
C-aceeasi ne-a fost calea: a unuia in moarte
S-a savarsit; ce strica? n-am vrut a fi iubit?
N-a fost aceasta tinta, sfarsitul pentru care
Gandirea-mi fara preget in munci am framantat?
Nu dobandesc rasplata dorita cu-nfocare?
Nu e acesta rodul ce eu am semanat?
Apoi dac-al tau suflet l-am banuit vreodata,
Daca nemultumirea-mi adesea te-a mahnit,
E vremea de iertare: vecia nempacata
Ma cheama cerul iar ta acelor ce-au iubit.
De ce sa plang viata? in trista-i prelungire
Ar fi vazut ea poate amoru-ti apuind:
Minciuna, calomnia dau tainica izbire,
Lumina, adevar ul in inimi innegrind.
Dar cand ia insasi moartea a noastra aparare,
Cand neagra ei pecete pe groapa s-a-nsemnat,
Ca martor de credinta, chezas de neuitare,
Pastreaza suvenirul acelui departat.

Valea rasunatoare, a raului murmura,
Vesteda toamnei fr unza ce flutura in vant,
Palida lunii raza, puternica natura
Iti vor sopti adesea cuvinte din mormant.