Merg eu dimineata, in frunte,
Cu spicele albe in brate
Ale parului mamei.
Mergi tu dupa mine, iubito,
Cu spicul fierbinte la piept
Al lacrimii tale.
Vine moartea din urma
Cu spicele rosii in brate
Ale sangelui meu
Ea care nimic niciodata
Nu inapoiaza.
Si toti suntem luminati
De-o bucurie neinteleasa.
|